Incetarea regimului matrimonial este, similar inceputului acestuia, o reflectare a caracterului accesoriu al regimului matrimonial fata de casatoriei. Pentru ca, asa cum nu este de imaginat existenta unei casatorii in lipsa unui regim matrimonial aplicabil, tot asa nu este cu putinta continuarea producerii efectelor pecuniare ale casatoriei atunci cand aceasta a fost desfacuta prin divort, a incetat ca urmare a decesului unuia dintre soti sau a fost desfiintata ca urmare a constatarii/declararii nulitatii sale.
Vom supune analizei, simetric cu inceputul regimului matrimonial, doua variante de lucru : cea a incetarii regimului matrimonial ca urmare a nulitatii/anularii/desfacerii/incetarii casatoriei si cea a incetarii regimului matrimonial ca urmare a modificarii sale in timpul casatoriei. In prima ipoteza, regimul matrimonial inceteaza prin efectul legii, fiind o consecinta a faptului ca respectiva casatorie nu mai exista, indiferent de motiv, deci indiferent daca a fost desfacuta, a fost desfiintata sau a incetat. In cea de-a doua ipoteza regimul matrimonial inceteaza ca urmare a vointei partilor manifestata in aceea ca sotii doresc incetarea regimului matrimonial existent si inlocuirea lui cu un altul, singura conditie fiind ca totusi casatoria sa se afle inca in fiinta.
Noul cod civil reglementeaza expres cazurile legate de prima ipoteza de lucru, art. 319 stipuland ca regimul matrimonial “inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei”. Pentru ipoteza secunda, incetarea regimului matrimonial este doar o deductie logica rezultata din interpretarea aliniatului 2 al aceluiasi art. 319, care spune ca “in timpul casatoriei regimul matrimonial poate fi modificat in conditiile legii” coroborat cu prevederile art. 320 care spune ca “in caz de incetare sau schimbare regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii”. Ori, neexistand posibilitatea legala a coexistentei a doua regimuri matrimoniale, concomitent , in cadrul aceluiasi cuplu marital, concluzia fireasca este ca , pentru a se produce o modificare, o schimbare, o inlocuire a regimului matrimonial este obligatorie incetarea celui vechi.
Pentru o analiza coerenta, in cadrul acestui capitol vom dezbate numai situatia incetarii regimului matrimonial ca urmare a constatarii/declararii nulitatii casatoriei, desfacerii acesteia prin divort si incetarii sale prin decesul unuia dintre soti. Incetera regimului matrimonial in cazul modificarii sau schimbarii sale in timpul casatoriei va face obiectul analizei in capitolul destinat modificarii regimului matrimonial .
Din analiza textelor legale distingem deci regula incetarii regimului matrimonial : odata cu declararea/constatarea nulitatii casatoriei, la desfacerea casatoriei prin divort sau la incetarea acesteia prin decesul unuia dintre soti . Care este, insa, momentul efectiv al incetarii regimului matrimonial ? Distingem si in aceasta situatie doua cazuri :
– incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti
– constatarea / declararea nulitatii casatoriei si desfacerea casatoriei prin divort.
In cazul incetarii casatoriei prin decesul unuia dintre soti, data incetarii regimului matrimonial va coincide cu data decesului persoanei. Aceasta este si data deschiderii mostenirii, conform prevederilor art. 954 alin 1 NCC. Trebuie sa facem, insa, in mod corect distinctia intre incetarea regimului matrimonial si lichidarea acestuia.Incetarea opereaza de drept, in temeiul legii, chiar daca nu a intervenit inca lichidarea regimului matrimonial . Aceasta din urma este numai o operatiune juridica, un act juridic a carui incheiere nu are nici o influenta asupra existentei ca atare a regimului matrimonial. Bineinteles ca dupa incetarea regimului matrimonial va trebui obligatoriu sa se incheie un act de lichidare a acestuia sau va fi investita instanta sa hotarasca in acest sens, dar incetarea regimului matrimonial nu va fi niciodata dependenta de incheierea actului de lichidare, care se va putea incheia oricand, fara ca legea sa ceara respectarea unui termen. Asadar, vom considera incetarea regimului matrimonial drept incetarea efectelor juridice patrimoniale ale casatoriei – notiune care tine de notiunea de raport juridic si de regim juridic aplicabil – iar actul de lichidare ca si acel negotium iure care consfinteste aceasta incetare.
Este insa pe deplin adevarat ca, dupa deschiderea unei mosteniri, succesibilii trebuie sa-si manifeste dreptul de optiune succesorala in termen de un an de la decesul autorului. Dar nici acest termen nu prezinta interes in materia incetarii regimului matrimonial si al incheierii actului de lichidare intrucat odata ce si-au manifestat optiunea in sensul acceptarii sau renuntarii la succesiune, mostenitorii pot parcurge procedura succesorala si pot incheia actul de lichidare oricand doresc, termenul de un an nefiind obligatoriu nici pentru emiterea certificatului de mostenitor si nici pentru incheierea actului juridic al lichidarii.
Dupa incetarea regimului matrimonial la decesul unuia dintre soti, celalalt sot – indiferent daca a acceptat sau nu mostenirea defunctului – va incheia actul de lichidare cu mostenitorii sotului decedat, in baza prevederilor art 355 NCC, aplicabil atat in cazul regimului comunitatii legale cat si al comunitatii conventionale .
Prevederile art. 355 alin. 2 NCC sunt de natura a crea anumite confuzii intrucat dispun ca “pana la finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat in privinta bunurilor cat si in privinta obligatiilor”. Analizand sumar, s-ar putea intelege ca prin folosirea termenului de “comunitate” legiuitorul a dorit sa exprime insusi regimul matrimonial al comunitatii, legale sau conventionale, dupa caz. Cred, insa, ca nu este asa. Termenul este utilizat oarecum impropriu , legiuitorul intentionand de fapt sa se refere la tot ceea ce a existat ca raport patrimonial intre soti pe durata casatoriei acestora, la coproprietatea devalmasa a lor si la obligatiile comune pe care le-au contractat. Sigur ca acestea se vor mentine in aceeasi stare pana la incheierea actului de lichidare. Sigur ca va fi de analizat inclusiv dobandirea unui bun de catre sotul supravietuitor ulterior datei decesului celuilalt sot prin prisma folosirii unor fonduri comune sau proprii si a interventiei sau nu a institutiei subrogatiei reale cu titlu particular. Ceea ce va subzista pana la finalizarea actului de lichidare este coproprietatea in devalmasie, faptul ca tuturor bunurilor dobandite de soti in timpul casatoriei lor precum si tuturor obligatiilor contractate de acestia li se vor aplica regulile regimului matrimonial pe care l-au ales, iar nu regimul matrimonial propriu-zis al comunitatii de bunuri. Am aratat ca regimul matrimonial nu poate exista in absenta casatoriei, atat in privinta inceputului cat si al sfarsitului sau. Este de neimaginat pastrarea regimului comunitatii de bunuri, atat legal cat si conventional, daca unul dintre soti a decedat, sotul ramas in viata neavand practic cu cine sa mai realizeze o comunitate ulterior decesului celuilalt.
In concluzie, momentul incetarii regimului matrimonial in cazul decesului unuia dintre soti va fi deci legat de data decesului acestuia si va avea, in practica, o mare importanta intrucat de stabilirea sa exacta depinde soarta si regimul juridic aplicabil tuturor actelor juridice incheiate de catre sotul supravietuitor dupa momentul deschiderii mostenirii. De exemplu, daca nu adoptam opinia potrivit careia regimul matrimonial inceteaza odata cu decesul unuia dintre soti, avand ca argument prevederea ambigua a art 355 alin 2 NCC, se pune problema ce se va intampla daca sotul supravietuitor se recasatoreste inainte de a fi incheiat actul de lichidare a regimului matrimonial aferent casatoriei anterioare. Vom vorbi, in privinta aceleiasi persoane, despre posibilitatea de a avea doua regimuri matrimoniale, unul al comunitatii legale sau conventionale aferent primului mariaj si un al doilea regim matrimonial, oricare ar fi el , adiacent celui de-al doilea mariaj ? De buna seama ca nu. Regimul matrimonial inceteaza odata cu decesul primului sot, chiar daca nu a fost finalizat actul de lichidare, iar odata cu incheierea celeilalte casatorii incepe un alt regim matrimonial.
Nu va exista nici o problema practica in cazul mortii fizic constatate, data decesului fiind cea inscrisa in certificatul de deces, dupa cum nu va exista, in principiu, nici o problema in cazul mortii judecatoreste declarata, data decesului fiind cea stabilita prin hotararea declarativa a decesului. In cazul in care, insa, sotul declarat mort reapare, anulandu-se horararea declarativa a mortii, atunci lucrurile se vor analiza diferit dupa cum sotul celui declarat mort s-a recasatorit sau nu. Daca nu s-a recasatorit, se va considera ca regimul matrimonial nu a incetat niciodata, ramanand ca partile sa decida conform vointei lor cu privire la soarta bunurilor dobandite si obligatiilor contractate de soti in intervalul dintre data disparitiei unuia dintre soti, a hotararii declarative a mortii si a reaparitiei sotului declarat mort . Daca sotul celui declarat mort s-a recasatorit si a fost de buna credinta, se va face aplicarea dispozitiilor art. 293 alin. 2 NCC considerandu-se ca prima casatoria a fost “desfacuta pe data incheierii noii casatorii” si, prin urmare, ca regimul matrimonial a incetat cel mai tarziu odata cu aceasta. Bineinteles, la libera apreciere a celor doi fosti soti, se va putea decide asupra incetarii regimului matrimonial la o data anterioara, facandu-se aplicarea dispozitiilor art 385 alin 2 NCC. In cazul in care sotul celui declarat mort s-a recasatorit dar a fost de rea credinta la incheierea celei de-a doua casatorii, atunci aceasta va fi nula absolut pentru nerespectarea conditiei impuse de art. 273 NCC si, prin urmare, prima casatorie va ramane valabila atragand practic si ramanerea in vigoare a regimului matrimonial . Si de data aceasta sotii, prin acordul lor, vor putea decide incetarea regimului matrimonial sau mentinerea acestuia, conform vointei lor liberale.
In cazul incetarii regimului matrimonial ca urmare a constatarii/declararii nulitatii casatoriei in care cel putin unul dintre soti a fost de buna credinta precum si ca urmare a desfacerii casatoriei prin divort se vor aplica aceleasi reguli, intrucat art. 304 alin. 2 NCC prevede ca in cazul casatoriei putative “raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort”.
Incetarea regimului matrimonial nu se va produce insa, odata cu ramanerea definitiva a hotararii de divort sau in momentul emiterii certificatului de divort de catre notarul public sau ofiterul de stare civila, ci inca din momentul introducerii actiunii de divort, conform prevederilor art 385 alin. 1 NCC. Mai mult, in cazul divortului prin acordul sotilor, indiferent ca acesta se pronunta prin procedura administrativa, notariala sau judecatoreasca, sotii pot decide ca regimul matrimonial sa inceteze inca de la data separarii in fapt a sotilor.
Ca regula generala, efectele desfacerii casatoriei se produc din momentul ramanerii definitive a hotararii de divort sau din momentul emiterii certificatului de divort prin procedura administrativa sau notariala. Cu privire la efectele patrimoniale ale desfacerii casatoriei, legea stabileste o exceptie, instaurand regula potrivit careia regimul matrimonial inceteaza odata cu depunerea cererii de divort. Prin aceasta se acorda o mare flexibilitate actiunilor ulterioare ale sotilor, acestia nemaifiind tinuti de respectarea regulilor regimului matrimonial existent pe durata casatoriei. Consecintele practice sunt benefice, intrucat ne aducem bine aminte de efectele nedorite pe care le avea reglementarea anterioara sub imperiul careia bunurile dobandite de oricare dintre soti anterior ramanerii definitive a hotararii de divort erau supuse acelaiasi prezumtii de comunitate ca si in timpul casatoriei.
In cazul divortului intervenit prin acordul sotilor, fara a avea importanta procedura caruia ii este supus, sotii sau numai unul dintre ei pot cere instantei sa constate ca regimul matrimonial a incetat inca de la data separatiei in fapt. Aparent, aceasta prevedere s-ar aplica numai in cazul divortului prin acordul sotilor pronuntat de catre instanta de judecata. Aliniatul 3 al aceluiasi articol 385 dispune ca prevederile acestuia se aplica si in cazul divortului prevazut de art. 375 care reglementeaza procedura administrativa si notariala de divort. Prin urmare, in cazul in care divortul se pronunta de catre instanta, ambii soti sau numai unul dintre ei pot solicita sa se constate ca regimul matrimonial a incetat inca de la data separarii in fapt a sotilor. Instanta va hotara cu privire la acest capat de cerere fie odata cu pronuntarea divortului fie separat de aceasta. Aceeasi solutie, adica deducerea chestiunii spre solutionare instantei de judecata, se va aplica si in cazul divortului pronuntat pe cale administrativa intrucat ofiterul de stare civila nu are atributii in a se pronunta in raport de regimul matrimonial si nici de a incheia actul de lichidare a acestuia. In schimb, daca divortul se pronunta prin procedura notariala si sotii se inteleg cu privire la incetarea regimului matrimonial atunci se va putea incheia un act de lichidare care sa prevada incetarea regimului matrimonial de la data despartirii in fapt a sotilor. Numai in cazul in care sotii nu se inteleg cu privire la acest aspect atunci ei sunt obligati sa se adreseze instantei de judecata, cererea putand fi depusa si numai de unul dintre ei.
Controversata prevedere a art. 355 alin 2 NCC poate fi luata in discutie si in aceasta materie. De data aceasta , insa, pentru a mai aduce un argument in favoarea opiniei pe care am exprimat-o anterior, cum ca prin folosirea termenului de “comunitate” legiuitorul nu a vrut sa desemneze insusi regimul matrimonial al comunitatii legale sau conventionale ci numai mentinerea regulilor aplicabile acestuia in privinta drepturilor si obligatiilor dobandite , respectiv asumate, de catre soti in timpul mariajului lor. Argumentul suplimentar pe care il aducem sta tocmai in reglementarea speciala a incetarii regimului matrimonial incepand cu data introducerii cererii de divort, aceasta fiind o prevedere legala expresa si clara care nu mai necesita nici o alta explicatie. Daca am considera ca insusi regimul matrimonial inceteaza numai la finalizarea actului de lichidare atunci ne-am afla in contradictie vadita cu aceasta prevedere legala .
O discutie speciala nu se impune in cazul in care casatoria este nula sau anulata si se constata ca ambii soti au fost de rea credinta la incheierea casatoriei, intrucat ceea ce este nul nu produce efecte juridice. Prin urmare, regimul matrimonial care s-a aplicat unei asemenea casatorii nu va fi nici el tratat ca un ansamblu de efecte patrimoniale ale casatoriei , raporturilor juridice pecuniare dintre asa-zisii soti fiind supuse dreptului comun.
Publicitatea incetarii regimului matrimonial in situatiile analizate nu este reglementata de codul cvil, ea realizandu-se insa adiacent cu publicitatea incetarii , desfacerii sau anularii/nulitatii casatoriei.
Astfel, in cazul decesului unuia dintre soti nu se face mentiune despre aceasta pe actul de casatorie dar se face mentiune pe actul de nastere al defunctului. Odata cu incheierea actului de lichidare publicitatea se realizeaza prin registrul national notarial . In practica nu exista probleme daca actul de lichidare este incheiat in forma autentica in fata notarului public, acesta fiind obligat sa faca inscririle necesare in registrele de publicitate . Daca, insa, actul de lichidare este cuprins intr-o hotarare judecatoreasca, publicitatea acesteia va fi facuta numai prin grija partilor, legea neincluzand o obligatie in sarcina instantei de a intreprinde aceste demersuri .
In cazul divortului sau al anularii/nulitatii casatoriei, despre existenta hotararii judecatoresti trebuie sa se faca mentiune pe actul de casatorie, dar in practica acest lucru este realizat tot la cererea partilor. Divortul pronuntat prin acordul sotilor pe cale notariala sau administrativa are, din punct de vedere al publicitatii, situatia cea mai avantajoasa, legea prevazand obligatia notarului de a comunica oficiului starii civile un exemplar al certificatului de divort in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare. In toate situatiile, publicitatea asupra desfacerii casatoriei determina cunoasterea de catre terti si a consecintei implicite a acestui fapt, respectiv incetarea regimului matrimonial. Actul de lichidare intocmit in conditiile legii se publica in registrul national notarial .