Ceea ce am remarcat, din intreaga analiza de pana acum a regimurilor matrimoniale, este conceptia foarte flexibila a actualei reglementari si importanta deosebita care se da vointei sotilor in privinta raporturilor lor patrimoniale.
Spun aceasta facand comparatie cu vechea reglementare, iar nu cu alte sisteme de drept care, datorita evolutiei lor istorice, au actualmente o viziune cu mult mai moderna si cu mult mai permisiva decat cea adoptata acum in Romania. Am mai afirmat si cu alta ocazie ca, in ciuda criticilor exprimate, reglementarea noului cod civil in materia regimurilor matrimoniale a fost una necesara si este, pentru aceasta perioada, si suficienta intrucat conceptia sociala, educatia juridica si situatia economica nu impun, dupa parerea mea, alte reglementari mai complexe. Mai mult, sunt de parere ca, la acest moment, existenta unor norme legale mai moderne ar fi de natura sa creeze in practica mari probleme, sistemul juridic romanesc aflandu-se, sub acest aspect, intr-o perioada de tranzitie , iar societatea romaneasca avand nevoie de o perioada de “educatie” si de “practica” in materia regimurilor matrimoniale.
Pentru motivele mai sus exprimate, consider ca maniera in care este reglementat partajul intre soti in timpul regimului comunitatii legale de bunuri reprezinta un pas important in evolutia legislativa romaneasca si este reflectarea libertatii de vointa a sotilor in privinta raporturilor lor pecuniare.
Formele partajului
-
Din punctul de vedere al persoanelor care pot cere impartirea bunurilor comune ale sotilor in timpul regimului comunitatii legale putem clasifica partajul in doua categorii :
-
a) Partajul cerut de oricare dintre soti- si care, la randul sau, poate fi :
– partaj voluntar ( amiabil ) – care se incheie in forma autentica notariala atunci cand sotii se inteleg cu privire la modul de impartire a bunurilor comune
– partaj judiciar – incheiat prin instanta de judecata in cazul in care intre soti exista neintelegeri referitoare la modul de impartire a bunurilor
-
b) Partajul cerut de creditorii personali ai unuia dintre sotiin situatia in care, dupa executarea bunurilor proprii ale sotului debitor, datoria nu a fost acoperita in intregime.
-
Din punctul de vedere al gradului de implicare al vointei sotilor in efectuarea partajului distingem intre:
-
Partajul voluntar– care se efectueaza strict si in conformitate cu vointa partilor, fiind incheiat in forma autentica, in fata notarului public
-
Partajul judiciar- care se realizeaza numai prin intermediul instantei de judecata, putand fiind cerut de oricare dintre soti, atunci cand intre ei exista neintelegeri cu privire la modul de impartire, cat si de creditorii personali ai unuia dintre soti.
Regimul juridic al partajului in timpul comunitatii legale de bunuri
In principiu, impartirea bunurilor intre soti in timpul regimului matrimonial al comunitatii de bunuri este supusa regulilor generale ale partajului cuprinse in art. 669-692 NCC, grafate insa pecaracteristicile coproprietatii devalmase specifice casatoriei.
-
Ceea ce doresc sa semnalez in primul rand este diferenta majora intre reglementarea actuala si vechea legislatie, cea a codului familiei. Astfel, daca anterior partajul intre soti in timpul casatoriei era posibil numai cu caracter exceptional si numai in forma sa judiciara, acum impartirea bunurilor sotilor in timpul casatoriei lor poate fi facuta cu caracter normal, obisnuit, atat prin buna invoiala cat si pe cale judecatoreasca. Nu este necesara desfacerea casatoriei prin divort si nici macar incetarea regimului matrimonial al comunitatii legale de bunuri. Sotii pot, ori de cate ori doresc, la libera lor apreciere si in conformitate cu vointa lor, sa imparta toate bunurile comune sau numai o parte a acestora, mentinandu-si regimul matrimonial.
-
Ca urmare a partajului, bunurile impartite devin bunuri proprii ale sotului care le-a preluat, cu sau fara sulta. Avand in vedere ca nu este obligatoriu sa inceteze si regimul matrimonial, toate bunurile care vor fi dobandite de soti ulterior partajului vor deveni tot bunuri comune, aflate in proprietatea devalmasa a sotilor.
-
Anterior incheierii partajului, conform prevederilor art. 357 alin 2 NCC, trebuie sa fie determinata cota de contributie a sotilor atat la dobandirea bunurilor comune cat si la indeplinirea obligatiilor comune. In aceasta materie codul civil stabileste o prezuntie relativa,aceea a egalitatii contributiei sotilor , prezumtie care insa va putea fi inalturata cu orice mijloc de proba. Nu trebuie sa confundam obligatia de a se stabili cota de contributie cu incheierea unui act de lichidare a regimului matrimonial. Acesta se va incheia numai in cazul in care sotii doresc sa modifice regimul matrimonial care sa le fie aplicabil. Este adevarat ca o prima cerinta a actului de lichidare este tocmai stabilirea cotelor de contributie dar, in vreme ce actul de lichidare va contine obligatoriu si referiri la incetarea regimului matrimonial, in cazul partajului este suficienta numai simpla stabilire a cotelor de contributie fara a mai fi necesara adugarea altor elemente. Cert este deasemenea ca partajul in timpul comunitatii de bunuri se incheie fara a fi necesara intocmirea unui act de lichidare. Putem spune deci ca stabilirea cotei de contributie la dobandirea bunurilor comune si la indeplinirea obligatiilor conjugale este singura conditie, necesara si suficienta pentru a se putea trece la impartirea unuia, a mai multor bunuri sau a tuturor bunurilor existente in patrimonial comun al sotilor.
-
Stabilirea cotei de contributie se face avandu-se in vedere situatia patrimoniala a sotilor pana la momentul efectuarii partajului si opereaza in privinta tuturor bunurilor comune dobandite de soti pana in acel moment, astfel incat, daca sotii nu au impartit toate bunurile, cota lor de contributie la dobandirea bunurilor ramase in coproprietate se va mentine aceeasi, respectiv cea declarata si stabilita anterior incheierii actului de partaj initial . Prin urmare, daca sotii hotarasc sa incheie un alt act de partaj avand ca obiect bunuri dobandite anterior primei imparteli, cota de contributie stabilita cu aceasta ocazie va fi cea avuta in vedere si la intocmirea oricarui partaj ulterior. Modificarea cotei de contributie este posibila numai in ipoteza in care obiectul celui de al doilea partaj il reprezinta atat bunuri dobandite anterior cat si bunuri dobandite ulterior primei imparteli, pe considerentul ca in viata conjugala a sotilor pot interveni fluctuatii care sa determine in mod real asemenea diferente. In acest caz se va realiza o medie a cotelor de contributie existente anterior si respectiv ulterior primlui act de partaj.
-
Obiectul partajului poate fi reprezentat de un singur bun, de mai multe bunuri comune sau de intreg patrimoniul comun al sotilor. Dupa efectuarea partajului, bunurile supuse impartirii vor deveni bunuri proprii ale sotului care le-a preluat, iar celelalte , care n-au facut obiectul actului de partaj, vor ramane bunuri comune.
-
Regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri nu inceteaza prin efectuarea partajului, nici in ipoteza in care obiectul partajului l-au constituit toate bunurile comune ale sotilor. Aceasta regula este stabilita expres de art. 358 alin 4 NCC . Conform prevederilor art. 355 NCC, regimul matrimonial al comunitatii de bunuri si respectiv proprietatea comuna devalmasa asupra bunurilor dobandite in timpul acestui regim matrimonial inceteaza numai prin incheierea actului de lichidare a regimului matrimonial. Efectuarea partajului dupa incetarea regimului matrimonial este lasata la aprecierea sotilor, acestia nefiind obligati sa supuna impartelii bunurile pe care le-au avut si ramanand liberi sa le stapaneasca in coproprietate pe cote partiatata vreme cat doresc si le este confortabil aceasta forma de proprietate comuna.
-
Prin aplicarea art. 676 NCC, partajul efectuat de soti in timpul regimului comunitatii legale se va face in principiu in natura, proportional cu cota fiecaruia sau, daca acest lucru nu este cu putinta,prin atribuirea bunului sau bunurilor catre unul dintre coproprietari, celalalt avand dreptul sa ceara si sa primeasca, in echivalenta partii sale, o sulta. Trebuie sa subliniem faptul ca sulta sestabileste la cererea sotului indreptatit sa o primeasca, acesta avand posibilitatea sa nu solicite echivalentul banesc al partii sale din bunul/bunurile supuse impartelii. In cazul in care se solicita sulta, este obligatoriu ca aceasta sa fie platita din bani care sa reprezinte bunuri proprii ale sotului debitor, altfel s-ar ajunge la o situatie cel putin ciudata in care sotul creditor ar contribui la plata propriei sulte. Daca nu se cere plata sultei, acest lucru se va trata ca si o donatie pe care sotul indreptatit o face celuilalt. Obiectul donatiei il constituie echivalentul banesc al partii sotului care a renuntat la cota sa din bun si este, in temeiul art. 1031 NCC, revocabila pe toata durata casatoriei. Precizez ca, fiind vorba despre un partaj in care unul dintre copartajanti renunta la plata sultei, nu putem considera ca obiectul donatiei il constituie insasi partea de bun la care s-a renuntat, astfel incat sotul sa poata cere, in cazul revocarii donatiei, reintoarcerea bunului in patrimoniul sau, ci numai suma de bani la care ar fi avut dreptul cu titlu de sulta, pe care o va putea solicita de la sotul ce a preluat bunul integral. Acesta din urma nu va putea opune prescriptia dreptului de a cere plata sultei intrucat solicitarea celuilalt sot se face in temeiul dreptului sau de a revoca donatia iar nu in temeiul regulilor generale din materia obligatiilor. Importanta calificarii corecte a obiectului donatiei intr-un asemenea caz se va releva si in materia mostenirii, intrucat atat reductiunea cat si raportul donatiilor se vor aprecia avand in vedere acest obiect.
-
Creditorii oricaruia dintre soti precum si creditorii comuni pot interveni in cadrul partajului efectuat atat prin buna invoiala cat si a celui judiciar. In cazul partajului voluntar nu este vorba despre o interventie propriu zisa a creditorilor ci mai degraba despre un acord al acestora cu privire la modul in care sotii inteleg sa-si imparta bunurile comune. In cazul partajului judiciar creditorii pot face o cererea de interventie in interes personal, pe cheltuiala lor.
-
Partajul efectuat de soti in timpul comunitatii legale de bunuri are, conform prevederilor art. 680 NCC, caracter constitutiv de drepturi, fiecare dintre soti devenind “proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite” cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului.
DANIELA NEGRILA