Introducere
Terminologia noului cod civil, aceea de “modificare a regimului matrimonial “, este folosita in doua sensuri : in primul rand in intelesul de modificare a clauzelor regimului matrimonial, fara o schimbare efectiva a acestuia si, in al doilea rand, in sensul de inlocuire a regimului matrimonial existent cu un altul.
Art. 319 alin. 2 NCC spune ca “in timpul casatoriei regimul matrimonial poate fi modificat in conditiile legii”, acesta fiind textul legal de baza care fundamenteaza ambele posibilitati de modificare a regimului matrimonial . Reglementarea pe fond este cea data de art. 369 NCC.
Analizand prevederile legale, constatam ca acestea trateaza orice modificare a regimului matrimonial ca si pe o schimbare, ca pe o inlocuire a acestuia. Dispozitiile art. 320 NCC spun ca in caz de “ incetare sau schimbare regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii”. Intelegem de aici ca prin termenul de “incetare” legea vizeaza de fapt posibilitatea inlocuirii regimului matrimonial cu un altul , iar prin termenul de “schimbare” vizeaza posibilitatea modificarii clauzelor aplicabile aceluiasi regim matrimonial . Terminologic vorbind, noul cod civil este oarecum deficitar in privinta expresiilor folosite. Astfel, art. 369 NCC vorbeste despre inlocuirea regimului matrimonial cu un altul, intr-o exprimare clara. Tot acest articol foloseste expresia “sa il modifice”, intelegand prin aceasta , cred eu, modificari de clauze cu pastrarea aceluiasi regim matrimonial. Art. 320 NCC vorbeste, asa cum am mai aratat, despre “incetare” si “schimbare”, termeni care aparent ar crea concluzia ca este vorba numai de varianta inlocuirii regimului matrimonial cu un altul. De ce ar folosi, insa, legiutorul doi termeni aflati in raport de coordonare ( prin folosirea conjunctiei “sau”) pentru a individualiza aceeasi operatiune juridica? Probabil pentru ca, de fapt, a dorit sa exprime situatii juridice distincte, care nu pot fi altele decat cele doua alternative de modificare ale regimului matrimonial – pentru care s-a folosit termenul de “schimbare” – si variantele de incetare ale regimului matrimonial – pentru care s-a folosit termenul de “incetare”.
Prin urmare, chiar daca sotii pastreaza acelasi regim matrimonial pe care l-au avut, dar vor sa modifice anumite clauze ale acestuia, legea trateaza si supune respectivele modificari acelorasi reguli ca si in cazul schimbarii, inlocuirii regimului matrimonial cu un altul. Practic, chiar daca sotii doresc sa ramana guvernati de acelasi regim matrimonial dar intentioneaza sa modifice anumite clauze, sa adauge anumite reguli, sa elimine altele, procedural vorbind, va fi necesara respectarea acelorasi reguli si aplicarea acelorasi formalitati ca si in cazul inlocuirii regimului matrimonial cu altul .
Personal mi se pare pe deplin justificata pozitia adoptata de legiuitor. Regimul matrimonial este un ansamblu de reguli aplicabile sotilor, un tot unitar. Orice modificare a uneia dintre reguli inseamna de fapt o schimbare a intregului regim matrimonial. Vad ca justificata solutia legala mai ales prin prisma momentului social in care ne aflam si in care este necesat un anumit exercitiu in domeniul regimurilor matrimoniale. Pentru viitor, insa, nu cred ca ar fi nepotrivita alegerea unei varinate simplificate de lucru. Astfel, se poate admite , in cazul in care se mentine regimul matrimonial dar se modifica anumite clauze ale sale, sa se incheie numai un act aditional la conventia matrimoniala, fara a se mai incheia in prealabil si un act de lichidare a regimului matrimonial. Exista foarte multe variante de modificare interna a regimului matrimonial fara ca prin acestea sa fie afectat continutul, fondul regimului matrimonial. Din acest motiv, avand in vedere exprimarea extrem de confuza a legii, consider ca sta in mana practicienilor posibilitatea de a formula practici juridice accesibile partilor. Deci, posibilitatea incheierii a unor acte aditionale la conventia matrimoniala, deasemenea in forma autentica si supuse acelorasi formalitati de publicitate, consider ca ar putea reprezenta o varianta optima care ar ajuta partile fara a contraveni legii si fara a prejudicia in vreun fel tertele persoane.
Putem concluziona ca, in timpul casatoriei, sotii pot modifica regimul matrimonial care le este aplicabil fie prin schimbarea unor elemente specifice continutului respectivului regim matrimonial fie prin schimbarea totala a regimului matrimonial si inlocuirea lui cu un altul . Putem vorbi de doua tipuri de modificare: o modificare interna, pe continut, a regimului matrimonial si o modificare constand in inlocuirea regimului matrimonial existent.
Conditiile modificarii conventionale a regimului matrimonial
Doua sunt conditiile pe care legea, respectiv art. 369 NCC, le cere pentru ca o asemenea modificare sa fie posibila :
– trecerea a cel putin un an de la incheierea casatoriei
– respectarea conditiilor referitoare la conventiile matrimoniale
Asadar, odata implinit termenul de un an de la incheierea casatoriei, sotii pot “ori de cate ori doresc” sa modifice continutul acestuia. Legea nu cere ca intre respectivele modificari sa mai curga un anumit termen si nici nu impune o limitate a numarului de modificari survenite in cadrul regimului matrimonial. Singura conditie adaugata celei privitoare la termenul de un an este respectarea formalitatilor legale privind conventiile matrimoniale. In concluzie, dupa un an de la incheierea casatoriei, sotii pot modifica regimul matrimonial care le este aplicabil prin incheierea unei noi conventii matrimoniale in forma autentica – forma ceruta ad validitatem – si cu efectuarea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.
Pentru aceasta este necesar sa incheie un act de lichidare a regimului matrimonial, in forma autentica, in fata notarului public, acesta urmand a efectua si formalitatile de publicitate aferente. Urmatorul pas este incheierea unei noi conventii matrimoniale, deasemenea in forma autentica si, bineinteles, supusa formalitatilor de publicitate. Este indicat ca ambele acte sa fie realizate in acelasi timp, primul act incheiat fiind cel de lichidare iar al doilea fiind conventia matrimoniala intrucat, procedandu-se in alt mod, pe perioada de timp scursa intre actul de lichidare si conventia matrimoniala se va aplica regimul matrimonial legal care va trebui eventual inlocuit printr-un nou act de lichidare.
In conformitate cu prevederile art 334 NCC, dupa autentificarea conventiei matrimoniale notarul public are obligatia de a expedia un exemplar al acesteia la oficiul de stare civila unde s-a oficiat casatoria, la registrul national notarial si la celelalte registre de publicitate ( Cartea funciara, registrul comertului, etc). Aceleasi formalitati de publicitate se efectueaza si pentru actul de lichidare,chiar daca legea nu-l enumera si pe acesta in prevederile art. 334 NCC. Operatiunea este prevazuta in normele de functionare ale registrului national notarial si reprezinta o uzanta profesionala a acestora.
Alegerea, inceputul si incetarea regimului matrimonial in timpul casatoriei
Orice regim matrimonial este susceptibil de a fi modificat in timpul casatoriei. De fiecare data se va pune problema alegerii, inceputului si incetarii regimului matrimonial.
Astfel, ori de cate ori se va dori modificarea regimului matrimonial se va pune problema alegerii unui alt regim care sa-l inlocuiasca pe cel vechi. Sotii pot alegeoricare dintre cele trei regimuri matrimoniale, chiar si pe cel pe care l-au avut anterior dar ale carui clauze doresc sa le modifice. O problema discutata in teorie este posibilitatea adoptarii regimului comunitatii legale de bunuri dar intr-o varianta care sa cuprinda reglementari specifice vointei partilor, acolo unde legea permite. Punctul meu de vedere este ca o asemenea varianta se poate realiza practic, regimul comunitatii legale permitand partilor, sub anumite aspecte, sa deroge de la normele legale, unele dintre acestea avand caracter supletiv.
Regimul matrimonial nou ales se va configura prin incheierea unei conventii matrimoniale in forma autentica si supusa publicitatii conform prevederilor legale.
Odata stabilita de comun acord de catre soti modificarea regimului matrimonial, odata ales noul regim aplicabil, se va pune problema incetarii vechiului regim matrimonial . Acest efect se va produce ca urmare a vointei partilor, manifestata prin incheierea actului de lichidare a regimului matrimonial. Legea nu prevede expres care ar fi momentul incetarii regimului matrimonial, dar, din analiza art. 330 alin 3 NCC care stabileste ca o conventie matrimoniala incheiata in timpul casatoriei “produce efecte de la data stabilita de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei”, deducem ca si incetarea vechiului regim matrimonial se va produce in acelasi fel intrucat nu exista posibilitatea suprapunerii si coexistentei a doua regimuri matrimoniale in cadrul aceluiasi cuplu.
Art. 355 NCC care prevede ca “pana la finalizarea lichidarii comunitatea subzista atat in privinta bunurilor cat si in privinta obligatiilor” necesita si de aceasta data o analiza mai aprofundata. Situatia, de aceasta data, apare oarecum diferita fata de incetarea regimului matrimonial al comunitatii de bunuri, legal sau conventional, pentru cauze constand in desfacerea sau incetarea casatoriei. Pentru a se adopta un alt regim matrimonial in timpul casatoriei este necesar sa se cunoasca bunurile proprii ale fiecarui partener. Acest lucru nu se poate face decat daca s-a finalizat procedura de lichidare a regimului matrimonial anterior. Ori, pe cale de consecinta, in cazul modificarii regimului matrimonial al comunitatii de bunuri, indiferent ca este vorba de o comunitate legala sau de una conventionala, in timpul casatoriei, incetarea acestuia va fi strans legata de incheierea actului de lichidare si nu va putea fi considerata ca a intervenit decat cel mai devreme odata cu actul de lichidare sau la o data ulterioara prevazuta de acesta.
Regimului matrimonial al separatiei de bunuri i se aplica regula generala, astfel incat el va fi considerat ca a incetat odata cu actul de lichidare sau la data prevazuta in acesta.
La libera apreciere a partilor se va putea vorbi in spetele concrete si de partajarea bunurilor, indiferent ca ele au fost dobandite ca urmare a coproprietatii devalmase a sotilor sau a unei coproprietati pe cote parti a acestora.
Inceperea unui nou regim matrimonial in timpul casatoriei se va realiza prin incheierea unei conventii matrimoniale. Efectele acesteia se produc, conform prevederilor art. 330 NCC, de la data incheierii sale sau de la data stabilita de parti . In cazul in care conventia matrimoniala prevede un anumit termen pentru inceperea producerii efectelor sale, o vom include in categoria actelor juridice afectate de modalitati – respectiv de termen. Este discutabila prevederea conform careia efectele conventiei matrimoniale se produc de la o alta data decat cea a incheierii sale. Nu este insa imposibil de imaginat practic, discutia pe care o propunem referindu-se la situatia in care sotii incheie actul de lichidare la o anumita data iar in conventia matrimoniala prevad o data ulterioara de intrare a acesteia in vigoare. Intr-un asemenea caz, in intervalul dintre actul de lichidare si data intrarii in vigoare a conventiei matrimoniale se va aplica regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri, ceea ce ar necesita interventia unui alt act de lichidare anterior inceperii producerii efectelor noului regim matrimonial. Este insa deplin posibil ca in practica sotii sa prevada in conventia matrimoniala ca aceasta incepe sa produca efecte de la data finalizarii actului de lichidare a regimului matrimonial anterior, data pe care nu o pot cunoaste, sa spunem, in ipoteza in care lichidarea se face pe cale judecatoreasca. In acest caz ne-am putea afla insa in situatia in care trebuie sa privim conventia matrimoniala ca fiind afectata nu numai de un termen ci si de o conditie. Aceasta ar consta in insasi incheierea actului de lichidare intre soti, lucru care in principiu se va realiza oricum, mai devreme sau mai tarziu. S-ar mai putea pune problema, insa, a existentei si a unei conditii : aceea ca respectiva casatorie sa mai existe, sa nu fi fost desfiintata, desfacuta ori sa fi incetat prin decesul unuia dintre soti. In ce masura mai este posibila continuarea unei casatorii si, prin urmare, inceperea unui nou regim matrimonial dupa un litigiu avand ca obiect lichidarea vechiului regim matrimonial, reprezinta o intrebare la care numai diversitatea situatiilor practice ne poate raspunde. Oricum, imposibil nu este. Ceea ce trebuie sa retinem este ca intr-o asemenea speta conventia matrimoniala nu va fi un act pur si simplu ci va fi afectata atat de termen cat si de o conditie.
Practic, inceputul unui nou regim matrimonial este strans legat de finalizarea celui vechi. Se poate spune, deci, ca orice conventie matrimoniala vizand modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei este conditionata de incetarea – de lichidarea, practic – a vechiului regim matrimonial .
Daca in materia alegerii, inceputului si incetarii regimului matrimonial avand ca moment de referinta incheierea/incetarea/desfacerea casatoriei se putea vorbi de o stabilire exacta a acestuia, vedem ca aceleasi materii sufera un tratament diferit numai datorita faptului ca ele au ca moment de referinta faptul ca intervin in timpul casatoriei. Astfel, de exemplu, inceputul regimului matrimonial cu ocazia incheierii casatoriei se producea exact la acea data, partile neavand posibilitatea sa prevada o alta, conform vointei lor. In timpul casatoriei, insa, regimul matrimonial poate incepe la data prevazuta de parti prin conventia matrimoniala, legea neintervenind in aceasta chestiune decat printr-o reglementare de factura generala (“produce efecte de la data prevazuta de parti sau in lipsa de la data incheierii ei “), ceea ce inseamna ca, in aceasta materie, determinanta este vointa partilor. La fel, in cazul incetarii regimului matrimonial ca efect al desfacerii sau incetarii casatoriei, legea stabileste in concret care este acel moment, partile neavand cum sa-l modifice sau sa intervina asupra lui. In cazul incetarii regimului matrimonial ca urmare a modificarii sale in timpul casatoriei, partile au deasemenea rolul determinant, ele putand sa stabileasca in concret momentul incetarii prin actul de lichidare si conventia matrimoniala ce se incheie.
In concluzie, ca si manifestare de vointa a partilor, modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei presupune parcurgerea mai multor etape:
-
Decizia de modificare a regimului matrimonial, atunci cand sotii constata ca regulile patrimoniale la care sunt supusi nu mai corespund situatiei lor concrete.
-
Alegerea prin acordul mutual al sotilor a noilor reguli aplicabile, eventual a noului regim matrimonial.
-
Incetarea efectelor vechiului regim matrimonial prin incheierea actului de lichidare – etapa care se poate realiza, in principiu, atat prin buna invoiala, prin incheierea unui act in forma autentica, cat si prin intermediul instantei de judecata. Se suprapune, practic, cu incheierea actului de lichidare a regimului matrimonial.
-
Inceputul producerii efectelor noului regim matrimonial – etapa care se realizeaza prin incheierea conventiei matrimoniale in forma autentica, act care determina insusi momentul de inceput al noului regim matrimonial
Efectele modificarii regimului matrimonial in timpul casatoriei
Modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei se realizeaza prin incheierea a doua acte juridice :
– actul de lichidare – care consfinteste finalul vechiului regim matrimonial
– conventia matrimoniala – care consfinteste inceputul noului regim matrimonial .
Efectele juridice ale acestora se vor analiza sub doua aspecte : intre parti si fata de terti.
Ca regula generala, efectele intre parti ale actului de lichidare si ale conventiei matrimoniale se vor produce din momentul incheierii lor. Cu privire la momentul de incetare a vechiului regim matrimonial si de inceput ale noului regim matrimonial, acesta va fi ori cel al incheierii actului ori cel prevazut in insusi continutul actului.
Efectele fata de terti ale modificarii regimului matrimonial in timpul casatoriei se produc prin indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege. Fiind atributii date strict in competenta notarului public, toata publicitatea actelor de lichidare si a conventiilor matrimoniale se va realiza prin intermediul acestuia.
Odata cu incheierea actului de lichidare si a conventiei matrimoniale, notarul public are obligatia, conform prevederilor art. 334 NCC de a comunica un exemplar al acestora catre urmatoarele registre:
– registrul national notarial
– registrul actelor de casatorie tinut la oficiul de stare civila de la locul incheierii casatoriei
– orice alte registre de publicitate
Analizand prevederile art. 334 NCC constatam ca legea considera publicitatea efectuata prin registrul national notarial drept una cu caracter general iar pe celelalte doua ca avand caracter special. Astfel teza a doua a aliniatului 4 din articolul susmentionat spune ca “neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale nu poate fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul mentionat la alin 1” ( adica in registrul national notarial )
Registrul national notarial evidentiaza toate operatiunile efectuate de soti pe domeniul regimurilor matrimoniale, fiind un registru public al carui scop este acela de informare a tertilor. El poate fi cercetat de oricine iar persoanele care justifica un interes pot obtine extrase certificate ale continutului sau cu privire la anumite persoane si la regimul lor matrimonial.
In urma primirii unui exemplar al actului de lichidare si conventiei matrimoniale, ofiterul de stare civila are obligatia, in temeiul art 291 NCC, sa faca mentiune in actul de casatorie al sotilor despre incetarea vechiului regim matrimonial si aplicarea unui nou regim matrimonial.
Inscrierea modificarii regimului matrimonial in celelalte registre de publicitateprevazute de lege ( cartea funciara, registrul comertului ) se va face numai daca in speta exista bunuri supuse unei asemenea publicitati.
Si, in fine, ultima precizare referitoare la acest aspect consta in aceea ca indeplinirea formalitatilor de publicitate se face obligatoriu in toate cele trei variante, daca situatia concreta o cere. Astfel, inregistrarea efectuata in registrul national notarial nu va acoperi lipsa inregistrarilor din celelalte registre, a ceea ce art. 334 numeste “formalitati de publicitate speciale “. Exista practic posibilitatea ca numai una dintre cele trei forme de publicitate sa lipseasca, respectiv cea efectuata in “alte registre de publicitate”, intrucat aceasta se indeplineste numai daca sotii au avut bunuri susceptibile a fi inscrise in cartea funciara, registrul comertului, etc. Celelalte doua, insa, respectiv cea a registrului national notarial si cea a mentiunii pe actul de casatorie trebuie indeplinite obligatoriu.
Opozabilitatea fata de terti, deci producerea efectelor modificarii regimului matrimonial in raport de acestia, este posibila numai prin indeplinirea formalitatilor de publicitate despre care am vorbit anterior.
Art. 335 NCC adauga, insa, inca o varianta in care, desi neindeplinite formalitatile de publicitate, tertii suporta efectele modificarii regimului matrimonial : cunoasterea situatiei “pe alta cale”. Greu de intocmit o lista a celorlalte cai pe care este posibila cunoasterea regimului matrimonial nou ales, dar vom conchide ca este vorba de orice act sau fapt juridic de natura a determina incunostiintarea tertilor, indiferent ca provine de la soti sau de la alte persoane. Proba cunoasterii pe alte cai este insa una dificila mai ales daca se invoca un fapt juridic.
Situatia creditorilor sotilor
Este posibil ca, voit sau nu, sotii sa aduca, prin modificarea regimului lor matrimonial, anumite prejudicii creditorilor personali sau comuni. Pentru apararea acestora art. 369 NCC organizeaza doua aliniate, 3 si 4.
-
In primul rand creditorii prejudiciati prin modificarea regimului matrimonial pot cere pe calea unei actiuni revocatorii desfiintarea actelor incheiate de sotisi care au fost de natura sa le pricinuiasca anumite pagube. Termenul de exercitare a actiunii este deun an si incepe sa curga in raport de data efectuarii formalitatilor de publicitate sau, pentru creditorii care au cunoscut modificarile pe alte cai, anterior indeplinirii formelor de publicitate, de la data la care au luat cunostinta efectiv de modificarile survenite.
Aceasta posibilitatea apartine creditorilor “prejudiciati” prin modificarea regimului matrimonial, fara ca legea sa faca distinctie in raport de existenta sau nu a unei intentii de frauda din partea sotilor. Prin urmare, vom socoti ca acest drept apartine oricarui creditor prejudiciat prin modificarea regimului matrimonial precum si prin celelalte operatiuni adiacente acestuia ( de exemplu un act de partaj voluntar ).
Alternativa reglementata de art. 369 alin 3 NCC este o cale ce apartine creditorilor situati pe o pozitie procesuala activa, avand in proces rolul de reclamanti. Pentru a-si justifica cererea, creditorii vor fi obligati sa dovedeasca, pe langa calitatea si interesul pe care il au, si existenta unui prejudiciu creat in patrimoniul lor ca urmare a modificarii regimului matrimonial.
Aplicand prevederile art 1563 NCC, consideram ca, la data introducerii actiunii creanta trebuie sa fie certa. In conformitate cu prevederile art. 1565 NCC, de efectele revocarii vor beneficia atat creditoriul care a introdus actiunea cat si ceilalti creditori care au intervenit in cauza.
Sunt de parere ca, in ciuda omisiunii textului legal, revocarea actelor de modificare a regimului matrimonial nu va fi posibila decat cu dovedirea intentiei de a frauda, la aprecierea instantei.
-
In cazul in care se opune creditorilor modificarea regimului matrimonial, acestia pot invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea “modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute in frauda intereselor lor”.Alternativa oferita de aliniatul 4 al art. 369 NCC este cea a exceptiei ridicate in cadrul procesului civil de catre acei creditori aflati intr-o postura procesuala pasiva si care pot invoca inopozabilitatea modificarilor aduse regimului matrimonial motivand fraudarea intereselor lor.
Pentru analiza textului trebuie sa avem in vedere prevederile art. 14 NCC (“orice persoana fizica sau juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri”) precum si ale art. 15 NCC (“niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe un altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credinte”), coroborate cu prevederile art 1353 NCC (“cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa il repare cu exceptia cazului in care dreptul este exercitat in mod abuziv”).
Legea vorbeste despre “inopozabilitatea” modificarilor efectuate asupra regimului matrimonial intelegand prin aceasta lipsa efectelor juridice in raport de creditorii in cauza. Iar inexistenta efectelor modificarii regimului matrimonial nu se datoreaza, in aceasta situatie, neefectuarii formalitatilor de publicitate ci faptului ca operatiunile juridice respective au avut ca scop fraudarea intereselor creditorilor, comuni sau personali, ai sotilor. Dealtfel, si in definirea notiunii de actiune revocatorie, prin art 1562 NCC, legiuitorul vorbeste despre declararea “inopozabilitatii” actelor juridice incheiate in frauda intereselor creditorilor, folosind termenul cu acelasi inteles. Prin urmare, ultimele doua aliniate ale art. 369 NCC pot fi considerate ca si exceptii ale regulilor vizand opozabilitatea fata de terti a modificarilor aduse regimului matrimonial asigurata prin efectuarea formalitatilor de publicitate intrucat, indiferent daca s-au efectuat sau nu aceste formalitati, fata de creditorii prejudiciati respectivele modificari nu vor produce efecte juridice.
Creditorii vor fi obligati de aceasta data sa dovedeasca nu numai existenta unui prejudiciu ci si intentia de frauda a sotilor, intrucat buna credinta se prezuma iar reaua credinta, implicit intentia de a frauda, trebuie sa fie dovedita.
MODIFICAREA JUDICIARA A REGIMULUI MATRIMONIAL
Este o prevedere legala cu rol in apararea intereselor patrimoniale ale familiei, atunci cand acestea sunt puse in pericol prin actele incheiate de catre unul dintre soti .
Sediul materiei se afla in art. 370 NCC coroborat, sub anumite aspecte, cu prevederile art. 369 si ale art. 316 NCC.
Continutul modificarii judiciare a regimului matrimonial consta in aceea ca instanta, la cererea unuia dintre soti, in cazul in care celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei, poate pronunta incetarea unui regim matrimonial de tip comunitar si inlocuirea lui cu regimul separatiei de bunuri , procedand si la aplicarea dispozitiilor art. 357 NCC respectiv la lichidarea regimului matrimonial urmata de partajul bunurilor.
Distingem doua conditii pentru ca prevederea legala sa poata fi aplicata:
-
Sotii sa fie ocarmuiti de regimul comunitatii legale sau de cel al comunitatii conventionale de bunuri.
-
Sotul parat sa incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei.
Cu privire la prima conditie nu sunt foarte multe comentarii de facut. In primul rand, vom aprecia ca este o conditie legala, primul aliniat al art. 370 NCC conditionand expres acest lucru sub sintagma “daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale”. In al doilea rand, chiar si fara existenta unei prevederi exprese in acest sens, ea ar fi fost dedusa logic din continutul reglementarii legale intrucat numai cele doua regimuri comunitare sunt susceptibile a fi inlocuite de cel al separatiei de bunuri, in reglementarea noastra legala actuala.
In privinta celei de a doua conditii, discutiile pot fi mai ample. Trebuie sa analizam ceea ce legea a dorit sa cuprinda in notiunea de “acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei”. Observam ca in codul civil mai exista un articol, 316, denumit “actele de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei”. Analizandu-le, constatam ca ele prezinta anumite diferente. In primul rand, art. 316 NCC se refera numai la actele de dispozitie in timp ce art. 370 NCC se refera la orice fel de acte, indiferent ca acestea sunt de dispozitie, de administrare sau de conservare, largind practic sfera actelor juridice care cad sub incidenta legii. In al doilea rand, art. 316 NCC vorbeste de un “pericol grav” pe cand art. 370 NCC se refera la “pericol” fara a-i mai mentiona gravitatea, ceea ce inseamna ca practic se ajunge tot la o largire a sferei actelor incriminate. In vreme ce textul art. 316 NCC presupune luarea unor masuri vremelnice, cu caracter temporar, aplicarea prevederilor art. 370 NCC recreeaza regimul matrimonial al sotilor iar consecintele aplicarii sale sunt definitive. Asadar, reglementarile art. 370 NCC depasesc limitele regimului primar in care se incadreaza art. 316 NCC, definind prin aceasta o arie larga de acte juridice in urma carora sa se justifice cererea de modificare judiciara a regimului matrimonial . Nu se poate face o lista a actelor desemnate de art. 370 NCC, ele putand fi atat acte de dispozitie (instrainare, grevare) cat si de administrare (inchiriere) sau de conservare.
Evident ca rolul de a pronunta modificarea judiciara a regimului matrimonial il are numai instanta de judecata.
Efectul principal al aplicarii prevederilor art. 370 NCC este acela ca intre soti, odata pronuntata hotararea, regimul matrimonial comunitar inceteaza aplicandu-li-se regimul matrimonial al separatiei de bunuri. Momentul producerii efectelor juridice intre soti este cel al formularii cererii de chemare in judecata sau, daca oricare dintre soti cere acest lucru, momentul separarii in fapt a sotilor.
Efectele fata de terti se produc cu respectarea acelorasi formalitati de publicitate pe care le-am analizat in capitolele anterioare.
Creditorii sotilor nu pot cere separatia de patrimonii – ceea ce nu inseamna ca nu pot cere partajul unui anumit bun apartinand in coproprietate sotilor, in baza prevederilor art. 678 NCC -dar pot interveni in cauza. In acelasi timp ei beneficiaza de aplicarea dispozitiilor art. 369 alin 3 si 4 NCC, avand dreptul sa solicite, pe calea actiunii pauliene, desfiintarea modificarii judiciare a regimului matrimonial, in termen de un an de la pronuntarea hotararii sau, pe cale de exceptie, sa reclame ca inopozabila modificarea daca se dovedeste ca aceasta a fost ceruta spre a le frauda interesele.
DANIELA NEGRILA